Posts by fundatia

Tot noi

Posted on Nov 15, 2017 in Uncategorized

Tot noi

La începutul primăverii, Ana Maria Ciobanu și Mircea Reștea, de la revista DOR, au venit la Sibiu pentru a ne ajuta să arătăm crâmpeie din rețeaua de oameni care mișcă lucrurile în oraș. Oameni care ne-au sprijinit de nenumărate ori și pe care suntem nespus de fericiți să-i avem alături.   Cum a ajuns Sibiul să aibă o agendă comunitară. De Ana Maria Ciobanu Fotografii de Mircea Reștea   Acum patru ani, dacă întrebai de ONG-uri prin Sibiu, puțini ar fi putut să-ți numească o mână de inițiative locale. Existau organizații, dar nu erau mai deloc vizibile. Schimbarea a început în 2012, când 100 de oameni și-au rugat prietenii și familiile să doneze pentru proiectele pe care le susțineau în cadrul Semimaratonului Sibiu. Prietenii celor 100 de alergători au dat și ei mai departe mesajul pe Facebook. Apoi cei 100 au alergat prin oraș îmbrăcați cu tricouri inscripționate cu logo-ul organizațiilor pentru care strângeau donații. Până atunci, strângerea de fonduri părea o activitate cu care se ocupau bătrânii, sau cel puțin așa gândea Radu Tompa, un programator de 35 de ani care acum e prezent la mai toate evenimentele caritabile din oraș și din împrejurimi. În 2013, au alergat de patru ori mai mulți oameni la semimaraton, iar printre ei s-a numărat și Radu care nu se gândise niciodată să alerge 21 de km, dar care a intrat în cursă pentru că avea ocazia să o facă pentru un scop: să strângă bani pentru Asociația Prietenii Mocăniței. Radu a crescut în Valea Jiului și singura amintire despre voluntariat în copilărie e de pe vremea când blocul în care stătea a fost dat la ziar ca fiind cel mai murdar din zonă, iar el și alți vecini s-au apucat de curățenie, ba au plantat și câțiva arbori tuia. În 2011, Radu s-a mutat la Sibiu și a văzut un anunț în ziar despre plimbări cu ciclodrezina pe valea Hârtibaciului. Pasionat de ciclism, s-a dus să vadă vagonetul cu cadru și pedale de bicicletă și așa i-a cunoscut pe Prietenii Mocăniței, un grup de tineri care luptau să repornească trenul cu aburi care unea cândva Sibiul de Agnita și Sighișoara printr-o linie ferată îngustă de 109 km. Prietenii Mocăniței curățau o porțiune de trei kilometri din vechea linie ferată și o parcurgeau cu ciclodrezina. În scurt timp, Radu s-a apucat de cosit cu ei, de dat cu ierbicid și de alergat ca să strângă fonduri. Acum își împarte timpul între slujbă, voluntariat la mocăniță, împăduriri și descopleșiri (adică îndepărtat iarba din jurul puieților proaspăt plantați), fotografiat și filmat de pe bicicletă la evenimentele sportive caritabile din zonă. În doar doi ani de voluntariat, Radu a ajuns să fie vice-președinte al Asociației Prietenii Mocăniței și membru fondator al organizației Cu Verdele în Sus. „Nu e ceva ce mi-am propus”, spune el. „Toate au venit treptat și firesc”. Voluntariatul părea ceva suspicios pentru generațiile care au fost scoase cu forța la muncă patriotică în perioada comunistă. „Sigur au ei ceva de câștigat”, îi spuneau părinții Dianei Niță, o tânără care a descoperit voluntariatul în clasa a IX-a, mai întâi ca o ocazie să scape de mate și în scurt timp, spune ea, ca un „mod de viață”. „Ce fraieră ești să muncești pe degeaba. Nu vii și la mine să faci curat?”, glumeau colegii ei de la Colegiul Tehnic Textil din Sibiu când auzeau că-și petrecea mai toate sfârșiturile de săptămână cu Prietenii Mocăniței. Diana și-a sărbătorit majoratul în trenul cu aburi, cu colegi voluntari și prieteni. A vopsit un pod atârnată într-un ham de alpinist. A fost într-o tabără în Germania pentru pasionații...

Read More

Științescu in the (Smart) City

Posted on Nov 10, 2017 in Uncategorized

Științescu in the (Smart) City

În 7 noiembrie, ne-am dat întâlnire cu pasionații de știință și tehnologii digitale la Științescu in the (Smart) City, pentru a pune la cale Științescu Sibiu 3.0 și a vedea cum fiecare dintre noi poate contribui la formarea noilor generații de inovatori ai orașelor sec. XXI, prin intermediul acestuia. Științescu Sibiu este un program de finanțare pentru proiecte educaționale, care stârnesc pasiunea pentru științe și tehnologie a copiilor și tinerilor între 6 și 19 ani, iar ediția 3.0, din 2017, pune accent pe ideea de Smart City. Smart City-ul sincronizează necesitățile locuitorilor legate de mediul ambiant, cu ajutorul datelor colectate prin intermediul noilor tehnologii. Astfel, tehnologia devine o cale spre orașe mai prietenoase și mai eficiente cu cei care le trec pragul, folosind în mod mai inteligent resursele disponibile. Înțelegerea modului în care funcționează atât orașele, cât și tehnologiile, devin pietre de temelie în dezvoltarea urbei și a locuitorilor ei. În cadrul întâlnirii, am povestit despre modul în care educația se împletește cu ideea de Smart City și necesitatea de a dezvolta abilități de care vor avea nevoie adulții de mâine, precum și de plaja largă a problemelor care își așteaptă soluționatorii. „Obiectivul nostru este să facem niște primi pași către Smart City. Conceptul se leagă de administrația publică din oraș, dar ar trebui să fie un proiect care să aducă cetățenii unui oraș împreună”, a menționat Ciprian Ciocan, directorul Fundației Comunitare Sibiu. De asemenea, educatori de la edițiile precedente, de la Clubul Micilor Electroniști, Brocom Design, precum și artistul Ștefan Crețu, au împărtășit experiențele lor. Prin intermediul proiectelor de la Științescu, dorim să contribuim la formarea unor generații de cetățeni care înțeleg cum se dezvoltă orașele în mod sănătos și înțeleg că au potențialul și capacitatea de a contribui la conturarea acestora. Cu ajutorul acestora, dorim ca tinerii și copiii să înțeleagă și să experimenteze modul în care funcționează tehnologia modernă care ne înconjoară, dincolo de interfața cu care interacționăm. Dorim să-i impulsionăm să treacă din rolul consumatorului pasiv, în cel cu potențial de inovator. Amintim că, doritorii pot aplica la Științescu 3.0 până la 1 decembrie 2017, ora 11:59 AM. În caz că  au nevoie de sprijin în scrierea proiectului, suntem alături. În perioada dintre data lansării acestei ediții a Fondului Științescu și termenul limită pentru depunerea proiectelor (respectiv 20 octombrie 2017 – 01 decembrie 2017), echipa FCS va organiza consultări cu cei care vor să depună aplicații, la care îi încurajăm să participe. În acest sens, este nevoie să ne anunțe la adresa de mail ana.bugneriu@fundatiacomunitarasibiu.ro Mai multe detalii despre Științescu Sibiu 3.0 și cum aplicați aici: sibiu.stiintescu.ro. Fondul Științescu 3.0 este implementat în Sibiu de Fundația Comunitară Sibiu (FCS), în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi FFCR împreună cu partenerii locali Wenglor, Visma Software, Smart Bill, Bearing Point, IQUEST, NTT Data, Gama IT, Universitatea Lucian Blaga...

Read More

Club 10: spațiu de educație non-formală la Școala 10 din Turnișor

Posted on Oct 23, 2017 in Uncategorized

Club 10: spațiu de educație non-formală la Școala 10 din Turnișor

Săptămâna trecută, la Școala 10 din Turnișor a fost inaugurat un spațiu dedicat educației non-formale: Club 10. Amenajarea spațiului a apărut ca o necesitate de a le oferi elevilor școlii, majoritatea dintre care provin din medii defavorizate și abandonează școala, modele educaționale alternative și acces la o educație care să le pună în valoare potențialul. Proiectul a fost derulat sub egida Fundației Comunitare Sibiu, cu sprijinul ING Bank România, și a fost coordonat de Iuliana Grigoriță, psiholog. Amenajarea sălii a fost posibilă datorită concursului „Adoptă un proiect”, derulat în cadrul ING: angajații interesaţi au înscris în competiție cauze în care cred și pe care vor să le susțină, iar colegii le-au votat pe cele mai relevante. Valoarea finanțării proiectului de la Sibiu este de 10.000 euro. De ce Școala 10? În urma unei cercetări privind aptitudinea de școlaritate la clasa pregătitoare, realizate în cadrul Facultății de Psihologie de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, s-a constatat că cei care au început parcursul școlar în școlile din periferie prezintă deja  un dezavantaj cognitiv. Acești copii vor întâmpina dificultăți încă de la începutul școlii, pe care treptat se vor grefa și atitudinile profesorilor, ale celorlalți copii, precum și alte dificultăți care țin de mediul familial. Rezultatul este că, la nivel gimnazial, mulți dintre acești copii vor abandona școala. La Sibiu, Școala 10 a avut celemai slabe rezultate la Evaluarea Națională 2017, cu o medie generală de 6,03, mult sub media pe județ.  „Copiilor de aici le este foarte greu să facă față cerințelor de la școală, cel puțin în primii ani.  Și atunci deja așteptările de la ei încep să scadă, ceea ce este de așteptat. Dar, undeva acolo se poate lucra și sunt programe care arată că acești copii pot să ajungă la niște performanțe, chiar dacă pornesc un pic cu stângul în școală. Nu rezolvăm abandonul școlar per se, dar ce vom face aici, va fi să aducem copiii la un alt nivel de conștientizare, să-i ajutăm să poată să meargă mai departe.  Să vrea, mai bine zis”, a menționat Iuliana Grigoriță. De ce un club de educație alternativă? Conform studiilor, mediul în care petrecem timpul ne influențează mult, și cu atât mai mult, interferează în procesul de învățare. Amenajarea sălii este un punct de plecare, crearea unui context în care învățarea să poată avea loc. Club 10 își propune să sprijine elevii, folosind lucruri inovatoare atât în procesul de învățare, cât și în relația cu ei. De exemplu, copiii vor avea posibilitatea să învețe științe exacte, comunicare, logică, să dezvolte limbajul, gândirea critică și laterală, precum și atenția, cu ajutorul jocurilor sau după metoda „hole in the wall” (copiilor le sunt puse la dispoziție diverse lucruri și ei învață explorând, fără a fi obligați și fără să li se predea ceva, numai stimulându-le curiozitatea – motorul natural și firesc de învățare). În plus, vor avea parte de un „peace corner” –  loc în care pot să vină să ia contact cu emoțiile și să găsească modalități de a le face față, simțindu-se în siguranță. De asemenea, pe parcurs, Club 10 își propune să aducă împreună aici ONG-uri și membri din comunitate. „Avem de mai mult timp ideea, oarecum mai greu de implementat într-un oraș, că școala ar trebui să fie mai parte din comunitate, nu doar un element unde ne trimitem copiii sau unde îi lăsăm. Și poate în această zonă putem încerca să vedem în ce măsură școala poate deveni un spațiu deschis, în care comunitatea să se întâlnească”, a subliniat Ciprian Ciocan, directorul executiv al Fundației Comunitare Sibiu. Proiectul este un nou pas pentru a propune...

Read More

Start înscrieri Fondul Științescu 3.0!

Posted on Oct 20, 2017 in Uncategorized

Start înscrieri Fondul Științescu 3.0!

Fundația Comunitară Sibiu lansează a treia ediție a Fondului Științescu Sibiu – program de finanțare pentru proiecte educaționale, care stârnesc pasiunea pentru științe și tehnologie a copiilor și tinerilor între 6 și 19 ani. Căutăm proiecte inovatoare, care să facă pasiunea voastră „contagioasă” pentru educaţia STEAM (știință, tehnologie, inginerie, artă și matematică). Proiectele pe care le propuneți pot ajuta elevii să arunce o privire în viitor și să-și imagineze ce pot să ne aducă tehnologiile moderne, să învețe cu pasiune științele exacte, dezvoltându-şi abilităţile necesare generaţiei de inovatori ai secolului XXI. Fondul Științescu este implementat în Sibiu de Fundația Comunitară Sibiu (FCS), în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi FFCR împreună cu partenerii locali Wenglor, Visma Software, Smart Bill, Bearing Point, IQUEST, NTT Data, Gama IT, Universitatea Lucian Blaga Sibiu.   Cine poate aplica? Ne plac oamenii pentru care pasiunea este un ingredient de bază în ceea ce fac. Dar și cei care mănâncă ultimele noutăți din știință și tehnologie la micul dejun. Indiferent dacă știi să-ți ușurezi viața, dezvoltând aplicații mobile, sau gândul la cum corelezi datele colectate cu un espressor mai „deștept” nu-ți dă pace să dormi, te vedem cu mantia de educator Științescu. Ne bucurăm și dacă știi să explici în mod interactiv cum funcționează lucrurile cu care interacționăm zi de zi. Credem cu tărie că experiență în educație este opțională, atâta timp cât vorbește pasiunea din tine. Iar pe parcurs, te ajutăm noi s-o traduci mai bine pe înțelesul celor cu care îți propui să lucrezi. O aplicăm și la experiența în scrierea proiectului, atâta timp cât știi ce vrei și poți să faci. În ceea ce ține de vârstă, te așteptăm și dacă ai 17 ani, și 70.   Ce fel de proiecte așteptăm? Vom finanța proiectele care ajută copiii și tinerii să devină conștienți de felul în care știința explică fenomenele care pun în mișcare orașul și mediul din jurul lor și le dezvoltă abilitățile de a identifica și rezolva problemele lui, folosind tehnologie de ultimă generație. În contextul schimbărilor accelerate din domeniul tehnologiei, al evoluției inteligenței artificiale și al schimbărilor radicale care vor surveni pe piața muncii, drept rezultat al primelor, la ediția din 2017, Științescu își propune să contribuie în mod deosebit la dezvoltarea abilităților care vor fi necesare în zona resurselor umane în următorii ani. Se consideră că, în 2020, vor prima trăsături precum creativitatea, gândirea critică, abilitățile de soluționare a problemelor complexe sau coordonarea activităților cu alții. Cu ajutorul proiectelor pe care le propuneți, dorim ca tinerii și copiii să înțeleagă și să experimenteze modul în care funcționează tehnologia modernă care ne înconjoară, dincolo de interfața cu care interacționăm. Dorim să-i impulsionăm să treacă din rolul consumatorului pasiv, în cel cu potențial de inovator. De asemenea, la a treia ediție, Științescu pune accent pe noile tehnologiile digitale, care pun în mișcare orașele Smart, la dezvoltarea cărora putem contribui împreună. Orașele Smart sincronizează în mod mai armonios necesitățile locuitorilor cu mediul ambiant, cu ajutorul datelor colectate prin intermediul noilor tehnologii. De la fluidizarea traficului și iluminat stradal bazate pe diverși senzori, la construirea blocurilor în modalități care permit folosirea la maxim a energiei solare, orașele smart vin cu o paletă largă de necesități care așteaptă să fie identificate în mod corect și soluționate. Astfel, tehnologia devine o cale spre orașe mai prietenoase și mai eficiente cu cei care le trec pragul, folosind în mod mai inteligent resursele disponibile. Iar înțelegerea modului în care funcționează atât orașele, cât și tehnologiile, devin pietre de temelie în dezvoltarea urbei și a locuitorilor ei. Prin intermediul proiectelor de la Științescu, unde participanții fie „descompun” skateboard-uri și trotinete inteligente, fie construiesc stații meteo pe bază de Arduino, dorim...

Read More

Orașe Magnet – Sibiu

Posted on Oct 6, 2017 in Evenimente

Orașe Magnet – Sibiu

Orașele Magnet sunt poli de atracție și funcționează ca motoare regionale de dezvoltare. Migrația internă sau relocarea dintr-un oraș în altul indică nivelul de competitivitate al centrelor urbane. Migrația internă și relocarea declanșează creșterea economică și au un rol esențial în procesul de dezvoltare. În decizia românilor de a se muta în alt oraș, cântăresc greu mai mulți factori, printre care se numără puterea universităților, dinamica economică și calitatea vieții. Marți, 3 octombrie 2017, ne-am întâlnit la Științescu Hub pentru dezbaterea „Orașe Magnet – Sibiu”, pe baza studiului realizat de World Bank România: „Orașe Magnet: Ce pot face orașele românești pentru a fi mai atractive pentru oameni”. Problema resursei umane din Sibiu este tot mai stringentă, iar nevoia de a găsi metode de a „magnetiza” orașul necesită să fie luată în considerare în mod mai asumat. „Peste tot pe unde mergem, oamenii se plâng de lipsa resursei umane. În primul rând, vedem asta la oamenii din companii cu care lucrăm. Pe de altă parte, vedem asta zi de zi la ONG-uri și cred că problema aceasta apare și la nivelul administrației locale. Este o problemă puțin mai dificil de abordat, pentru că nu ține de o anumită instituție și, de cele mai multe ori, trece neabordată pentru că nimeni nu vrea să și-o asume”, a subliniat Ciprian Ciocan, Directorul Executiv al Fundației Comunitare Sibiu. Informațiile din raport au fost prezentate de doi dintre autorii studiului: Marcel Ionescu-Heroiu și Marius Cristea (detalii despre cei doi la finalul articolului). Conform rezultatelor studiului, Sibiul se clasează pe locul 10, în ceea ce privește nr. de oameni atrași, și locul 8 în privința potențialului pe care îl are în acest sens. Anual, cca. 3.000 de persoane se mută la Sibiu, majoritatea venind din zone relativ apropiate de oraș/județ. „Râmnicu-Vâlcea este principala sursă de populație, aproximativ 100 de oameni de acolo se mută aici. 40% din sibieni vin din altă parte. Majoritatea vin din afara orașului și s-au mutat din zone de lângă Sibiu. Vin cam de la 30-40 de km pe toate direcțiile, inclusiv din partea de nord a județului Vâlcea. Zona de atracție este relativ mică, dacă ne-am uita la alte județe. Sibiul încă atrage forță de muncă din județ, din orășelele mici de pe lângă, precum și din Vâlcea, Alba și Brașov. E foarte interesant că, în ultimii ani, zona de Făgăraș și Victoria vine mai degrabă către Sibiu, decât spre Brașov”, a subliniat Marius Cristea. De menționat este și că aprox. 55% din angajații sibieni fac naveta zilnic, pe o rază de 30 de km. Respectiv, necesitatea de a aduce facilități în domeniul transportului se află pe masă. În același timp, aprox. 3.000 de locuitori pleacă din oraș în fiecare an. În ceea ce privește atragerea studenților, față de anul 2007, nr. celor care au ales să vină la studii aici s-a înjumătățit. „Peste tot în țară (universitatea – n.r.) este principalul vector de a atrage noi talente în oraș. Foarte mulți absolvenți vor să facă facultate, se duc spre orașe mai mari, își găsesc un job și se stabilesc acolo. Studenții de la «Lucian Blaga» vin din Râmnicu Vâlcea. Faptul că orașul este la intersecția mai multor centre universitare mari îl dezavantajează”. De altfel,  o problemă mocnită a Sibiului este rata redusă a șomajului. În acest sens, o soluție ar fi și mecanizarea. Și, dacă Sibiul nu va reuși să-și dezvolte zona metropolitană, orașul riscă să ajungă o urbe închisă. Varianta integrală a studiului poate fi accesată aici. Detalii despre cei doi autori: Marcel Ionescu-Heroiu lucrează ca Expert Senior Dezvoltare Urbană în biroul Băncii Mondiale din București, România. Marcel deține o...

Read More