De la „să se facă” la „îmi asum” (Sau Bugetăm Participativ pentru prima oară și la Sibiu)
Este primul an în care sibienii au posibilitatea de a decide, cot la cot cu Primăria, ce proiecte pot face mai bună viața pentru comunitate și merită să fie puse pe harta orașului. Astfel, începând cu 1 iulie, doritorii au fost invitați să-și propună sugestiile pe site-ul www.bugetareparticipativa.sibiu.ro, lucru pe care îl pot face până în data de 31 august. Bugetarea participativă este un proces prin care cetățenii municipiului Sibiu sunt încurajați să identifice și să semnalizeze neajunsurile comunității și apoi să propună rezolvări ale acestora – prin soluții sub formă de proiecte. Acestea urmează să fie validate de autoritatea locală, iar apoi supuse unui proces de votare, prin care se va asigura reprezentativitatea rezultatelor. Cele mai votate proiecte vor fi implementate de Primăria Sibiu începând cu anul 2019. (www.bugetareparticipativa.sibiu.ro) Uniți de dorința de a face mai frumoasă viața în oraș, dar și de cea de a-și asuma responsabilitatea și puterea pe care o au în calitate de cetățeni, săptămâna trecută, aproape 20 de sibieni au ales să-și petreacă seara împreună, alături de noi, pentru a vedea cum pot să contureze mai bine niște idei de proiecte pe care ar vrea să le depună în acest proces. Timp de câteva ore, participanții au alcătuit o echipă ce a identificat nevoi, a generat și a împărtășit idei, a căutat soluții sau pur și simplu a lansat întrebări – la care a reușit să găsească răspunsuri sau le-a lăsat deschise pentru cercetări ulterioare. Ideile generate au plecat de la necesitățile cotidiene ale comunității, dorința de creare a contextelor pentru dezvoltarea acesteia sau dorința de a avea acces la anumite facilități similare cu cele din Londra, Viena, Paris, orășele suedeze sau care au existat în trecutul Sibiului. De menționat este că propunerile au gravitat în jurul domeniilor eligibile pentru finanțare, stabilite de Primărie, respectiv: Alei, trotuare şi zone pietonale. Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei. Spații verzi și locuri de joacă. Amenajare spaţii publice (mobilier urban, etc.). Educație. Smart City. Le mulțumim tuturor celor care ni s-au alăturat în acest demers și le urăm mult spor în scrierea proiectelor în continuare. De abia așteptăm să vedem variantele finale ale proiectelor! NB: Toate proiectele depuse până la momentul dat pot fi studiate pe site-ul www.bugetareparticipativa.sibiu.ro, iar cei care mai doresc să vină cu propriile aplicații o pot face până la finele lunii august. (Amintim că toate detaliile de care aveți nevoie în acest sens se găsesc pe site, iar o sursă de inspirație la îndemână este...
Read MoreCitySense Hackathon 1.0
Sâmbătă, 9 iunie, în intervalul orar 10:00-18:00, în Curtea Interioară a Primăriei Sibiu va avea loc CitySense Hackathon 1.0, organizat de Fundația Comunitară Sibiu alături de partenerul Wenglor, cu sprijinul Primăriei Municipiului Sibiu. Hackathon-ul pleacă de la modelul 8 ore peste program pentru o cauză bună și se adresează inginerilor, pasionaților de tech și open data, cercetătorilor sau pur și simplu cetățenilor interesați de calitatea vieții în Sibiu. În cadrul evenimentului, aceștia vor dezbate și vor dezvolta, în echipe interdisciplinare, soluții de tip smart city pentru o serie de probleme ale orașului, care pot fi analizate și rezolvate prin colectarea de date și tehnologie. La finalul celor 8 ore, echipele vor prezenta prototipurile, iar cel mai bun va primi o finanțare de 3.000 de euro, pentru implementare. În cadrul hackathon-ului, participanții vor avea la dispoziție suportul unor cercetători, inovatori experimentați, experți Wenglor și reprezentanți ai Primăriei Municipiului Sibiu. Temele în jurul cărora vor fi dezvoltate conceptele sunt: 1. mobilitate urbană (biciclete, parcări, transport public, etc.) 2. spațiu public (accesibilizare pentru persoane cu dizabilități, instalații de artă responsive) 3. mediu (calitatea aerului, apei, solului, management deșeurilor) 4. siguranță (alertare la dezastre, incidente) 5. cetățeni (platforme de vot public, participativitate, sisteme GIS accesibile) Dat fiind numărul limitat de locuri (30) și locul de desfășurare a evenimentului, vă rugăm să vă înregistrați folosind formularul de aici. Înscrierile sunt deschise până miercuri, 6 iunie, ora 23:59, iar confirmările de participare vor fi trimise via email, până joi la ora 11:59. CitySense CitySense este un program de finanțare care sprijină crearea unor prototipuri de soluții de tip smart city, care să pună la dispoziția publicului larg, autorităților și ONG-urilor date în timp real legate de calitatea vieții în oraș. Valoarea totală a finanțărilor este de 17.500 euro. CitySense este implementat de Fundația Comunitară Sibiu în parteneriat cu Wenglor, cu sprijinul Primăriei Municipiului Sibiu. *** Wenglor este una dintre companiile prestigioase în domeniul producerii de senzori. Peste 50 de mii de clienţi din întreaga lume se bazează pe fiabilitatea şi calitatea produselor lor. Acestea detectează prezenţa obiectelor, monitorizează poziţii, disting forme şi culori, măsoară grosimi, lăţimi, înălţimi şi volume, recunosc luciul şi luminiscenţa, percep temperaturile, detectează metalul, sticla şi modificările minime, asigură siguranţa deplină în zone de pericol, citesc coduri 1D şi 2D. Fundaţia Comunitară Sibiu este un finanţator privat local ce identifică, promovează şi finanţează iniţiative şi proiecte ale comunităţii sibiene – ONG-uri, grupuri de iniţiativă, companii, persoane fizice – contribuind astfel la dezvoltarea locală. Fondurile sunt colectate, administrate şi distribuite transparent prin intermediul burselor sau granturilor. În acelaşi timp, FCS pune la dispoziţia companiilor sibiene care doresc să se implice în comunitate servicii de consultanţă pentru identificarea domeniilor pe care acestea le pot susţine şi a mecanismelor prin care pot contribui la dezvoltarea...
Read MoreRezultate Maratonul Internațional Sibiu 2018
Ieri, Sibiul s-a pus în mișcare la cea de-a 7-ea ediție a Maratonului Internațional Sibiu, cu aproape 4.000 de alergători: amatori și profesioniști, adulți și copii, din Sibiu, din țară și din străinătate. Alături de aceștia, mii de susținători au sprijinit alergătorii preferați, iar aproape 400 de VolunȚari au creat o atmosferă de milioane. Vă mulțumim tuturor! Și, chiar dacă ne bucurăm și felicităm fiecare persoană care și-a depășit fricile și limitele, acceptând să lase urme pentru cauza preferată, menționăm participanții care au obținut cele mai bune rezultate: Crosul Visma Masculin: Sarosi Francisc (00:17:49) Bertescu Florin – Cătălin (00:18:32) Călin Robert (00:18:55) Feminin: Teusan Tabita(00:19:22) Obrejan Silvia Teodora (00:19:48) Ienei Francisca (00:23:02) Zacaria 10K Masculin: Scrob Daniel (00:35:36) Alungulesă Alexandru (00:37:36) Istrate Alexandru (00:38:38) Feminin: Panta Diana (00:41:48) Plosnita Adriana (00:42:26) Echim Andreea (00:46:34) Semimaraton Joyson Safety Systems Masculin: Croitoru Liviu (01:14:00) Bedetti Luca (01:21:36) Dochiu Ion -Cosmin (01:22:18) Feminin: Chinces Diana (01:38:28) Dragoiu Gabriela (01:48:49) Victoria Trofimova (01:50:32) Maratonul Continental Masculin: Igrisianu Raphael (02:53:50) Folescu Constantin (02:59:36) Stefan Vasile Adrian (03:14:49) Feminin: Albu Mirela Luciana (03:25:14) Rus Gabriela (03:48:44) Mocanu Daniela (03:53:40) Team Run Invictus Romania 100 (01:19:03) Arbitri Sibiu (01:24:29) Salvamont Sibiu (01:29:19) Clasamentul complet se găsește aici. Ținând cont de faptul că nu mai facem clasamente și nu oferim premii pentru câștigătorii curselor copiilor, în acest an, partenerul curselor copiilor, Auchan, a oferit, prin tragere la sorți, câte două biciclete (pentru o fată și un băiat) la fiecare categorie de vârstă. 4-5 ani – Beldiman Crista (nr concurs: 5306) și Bucur Alexandru-Anton (5620) 6-7 ani – Văduva Ana (5253) și Radu Eduard (5074) 8-9 ani – Bogdan Alexandra Gabriela (5036) și Golasila David Adrian (5065) 10-12 ani – Bojete Alexandra Maria (5365) și Miruț Sebastian Fănel (5591) 13-16 ani –Zămecan Elena (5435) și Habian Bogdan Andrei (5700) Cele 10 biciclete pot fi ridicate din magazinul Auchan Sibiu, până la 31.05.2018. În plus, conform tradiției, alături de cei mai buni alergători, pe podium au urcat cei mai buni fundraiseri, după cum urmează: Radu Hasan, care a reușit să strângă peste 30.000 pentru incubatoarele de la secția de neonatologie, pecum și Ștefania Maria Toth (cat. 4-5 ani), Alexandru Gal (6-7 ani), James Patrașcu (8-9 ani), Cezar Popa (10-12 ani) și Sebastian Gritu (13-16 ani). Felicitări tuturor încă o dată și mulțumim pentru sprijinul prietenilor noștri de la Forăria Gift Art Sibiu, care ne-au ajutat cu aranjamentele florale, precum și As. Tonal, care a muncit cu dragoste pentru a realiza medaliile și trofeele unicat! NB: Până la momentul dat, comunitatea a reușit să strângă 582.826 lei (promisiuni de plată), pentru cele 26 de cauze. Amintim că acestea mai pot fi susținute până la 1...
Read MoreRezultatele concursului „Ne vedem în Sibiu”
Luni, 12 martie 2018, la Casa Albastră din Piaţa Mare a avut loc festivitatea de anunțare a câștigătorilor concursului „Ne vedem în Sibiu”. Acesta a avut drept obiectiv generarea unei soluții pentru mobilier urban dedicat dialogului social în zona ultracentrală a orașului, zonă istorică protejată datorită unei valori arhitectural-urbanistice deosebite: la extremitatea estică a Pieței Huet, în capătul străzii Mitropoliei, între două pasaje de acces către Piața Mare și Piața Mică, adiacent curții Liceului Brukenthal și a Bisericii Evanghelice. Concursul s-a derulat în perioada 29 ianuarie – 5 martie 2018, fiind organizat de Filiala Sibiu-Vâlcea a Ordinului Arhitecţilor din România, în parteneriat cu OAR și Fundația Comunitară Sibiu. Juriul concursului a fost format din: Membri titulari: Radu Vancu – poet, membru în consiliul Administraţiei Fondului Cultural Naţional ; Dan Perjovschi – artist vizual, scriitor; Horia Radu Moldovan – arhitect, specialist în istoria arhitecturii, Prorector pentru cercetare, dezvoltare, inovare și practică profesională, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, București; Matei Bogoescu – arhitect și urbanist, membru în Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Primăria sectorului 1 reprezentând O.A.R. filiala București; Ștefan Bâlici – arhitect, specialist în istoria arhitecturii, manager Institutul Național al Patrimoniului, Ministerul Culturii; Membru supleant: Andreea Tănase – urbanist și arhitect, consultant Heritas – Fundaţia Transilvană pentru Dezvoltare Integrată, Protecţie şi Revitalizarea Patrimoniului Construit, Sibiu. În urma deliberărilor juriului, din cele 39 de proiecte intrate în comisia tehnică au fost premiate 3 proiecte: Premiul I (în valoare de 11.500 RON) – proiectului cu nr. de concurs 65: Autor principal: arh. ASTRID ROTTMAN; coautori: arh. COSMIN ANGHELACHE, arh. CASSANDRA POP Premiul II (în valoare de 7.000 RON) – proiectului cu nr. de concurs 86: Autor principal: arh. Cosmin Dragomir; coautori: arh. Alina Dragomir, arh. Cătălin Filip, stud. arh. Iulia Ilie Premiul III (în valoare de 4.500 RON) – proiectului cu nr. de concurs 78: Autor principal: WOLFHOUSE PRODUCTIONS arh. Vlad Stoica; coautori: urb. Iulian Canov, arh. Iris Popescu „A fost foarte plăcut să participăm la acest concurs și mă bucur mult că au participat mulți, adică 39 de echipe chiar a fost o surpriză foarte plăcută. Am văzut inițial tema concursului și prima dată ne-am gândit dacă ni se potrivește sau nu. Acest proiect ne-a intrat în cap așa și ne-a gândit o vreme fără să punem neapărat ceva pe hârtie. Pot să spun că soluția aceasta ne-a venit destul de târziu. Noi aveam altceva în plan, diferit, dar nu simțeam că asta e. Cu mai puțin de o săptămână înainte de încheierea înscrierilor ne-am decis asupra proiectului nostru final. După ce a venit ideea, lucrurile s-au coagulat rapid. Ei cereau în concurs ceva care să rămână, un lucru care să amprenteze locul, ceva mai mult decât un simplu mobilier și asta am încercat să realizăm, iar juriul a înțeles exact ce am vrut să facem. Mai mult, e un lucru foarte plăcut că s-a organizat aici, e Sibiul, ne place Sibiul, e un oraș minunat, e un mesaj, e frumos tot ce s-a întâmplat. Sperăm să se și facă, să fie ce trebuie, pentru că una e proiectul și alta e execuția lui”, spune Astrid Rottman, autorul principal al proiectului câștigător. De asemenea, juriul a decis să acorde mențiuni speciale următoarelor 3 proiecte: Mențiunea I – proiectului cu nr. de concurs 76: Autor principal: arh. Andrei Palita, arh. Claudia Voinea, arh. Sabin Dumitriu Mențiunea II – proiectului cu nr. de concurs 74: Autor principal: Horia Ciurus Birou de arhitectura S.R.L., arh. Alexandru Catauta; coautori: arh. Horia Ioan Ciurus, arh. Mihaela Ciurus Mențiunea III – proiectului cu nr. de concurs 73: Autor principal:...
Read MoreComunitatea implicată
*Acest articol a apărut în nr. 10 al revistei Capital Cultural și pe situl revistei, unde poate fi citit integral. Autor: Lucian Micu Lumea se implică! Cel puțin cu impresia asta am putea rămâne, dacă ne-am opri la aprecierile, distribuirile, comentariile, participările și mesajele din mediul virtual. De când accesul la internet a devenit aproape nelimitat, în timp și mobilitate, mirajul ecranelor pare că nu are cum să-și piardă din atracție. Și cum suntem prinși tot mai mult în viața socială virtuală, tot aici ne manifestăm și interesele și convingerile. Ne încărcăm, conștient și inconștient, fluxurile de informații și știri, cu lucrurile care ne plac, ne interesează și ne confirmă. Din zona asta de confort pe car ne-o creăm, ne alegem tot mai des și petițiile pe care le semnăm, cauzele pe care le susținem, sau grupurile cu care vrem să ne asociem. Și nici măcar asta nu e un lucru rău. Doar că pe internet și opțiunile par nelimitate. Cum să mai reușim să ne canalizăm eforturile spre cauzele care ne sunt cu adevărat aproape sau la care putem contribui cel mai eficient? Generozitatea și implicarea în online sunt benefice, fără discuție. Dar ce proiecte, idei și acțiuni reușesc să adune energii în jurul lor și în offline? Am vrut să aflu cum arată acum, la final de 2017, implicarea comunității pe plan local, motiv pentru care am stat de vorbă cu Ciprian Ciocan, directorul Fundației Comunitare Sibiu. Începând cu anul 2012, Fundația Comunitară a reușit, mai ales prin intermediul maratonului, să ofere vizibilitate proiectelor comunitare sibiene. Se poate vorbi, aproape 6 ani mai târziu, de o evoluție a numărului sau a calității proiectelor? Pentru ce își mai unesc forțele sibienii? Ciprian Ciocan: 6 ani mai târziu lucrurile arată destul de diferit într-adevăr. În primul rând că în 2012 erau doar o mână de ONG-uri care aveau un profil public, în timp ce astăzi probabil discutăm de 10-20 de ONG-uri care sunt recunoscute – aș zice că sunt aproape branduri. Sibienii își unesc forțele, așa cum e normal, în primul rând pentru ajutarea acelora din comunitate care nu se pot ajuta singuri: bebelușii născuți prematur, animalele fără stăpân sau copiii cu autism. În același timp însă, ne face plăcere să vedem în fiecare an tot mai multe proiecte despre viitorul educației și proiecte interesante care ne leagă de tradiții din mediul rural așa cum au fost proiectele “Bivolița contraatacă” sau “Torcălăii” în care niște tineri s-au gândit să ne reamintească cum se poate prelucra lâna, care acum din păcate nu mai este valorizată. Care ar fi indicatorul pentru Fundația Comunitară, că și-a îndeplinit misiunea? Ce ar trebui, la modul ideal, să funcționeze de la sine, după impulsul dat de voi? C.C.: Cu siguranță Fundația Comunitară nu și-a îndeplinit misiunea, ea fiind în primul rând una pe termen lung. Ce ne-am propus atunci când am fondat-o alături de colegii din grupul de inițiativă, a fost să punem la dispoziție sibienilor și comunității o resursă (de finanțare, de know-how, de încredere) care să dăinuiască. Desigur că în cei 5 ani de activitate, deja am lansat o serie de inițiative care au rezultate vizibile. Maratonul cred că a reușit să modifice obiceiurile sibienilor, generozitatea pe care o vedem în fiecare an cu ocazia evenimentului a devenit deja o tradiție, într-o cultură (și mă refer aici la cea românească în primul rând) care nu era neapărat prietenoasă cu donațiile. Toată lumea ne spunea atunci cât de bună e ideea cu semimaratonul, dar că nu cred că lumea va da bani pentru așa ceva. La prima ediție am considerat suma de 30.000 lei...
Read MoreTot noi
La începutul primăverii, Ana Maria Ciobanu și Mircea Reștea, de la revista DOR, au venit la Sibiu pentru a ne ajuta să arătăm crâmpeie din rețeaua de oameni care mișcă lucrurile în oraș. Oameni care ne-au sprijinit de nenumărate ori și pe care suntem nespus de fericiți să-i avem alături. Cum a ajuns Sibiul să aibă o agendă comunitară. De Ana Maria Ciobanu Fotografii de Mircea Reștea Acum patru ani, dacă întrebai de ONG-uri prin Sibiu, puțini ar fi putut să-ți numească o mână de inițiative locale. Existau organizații, dar nu erau mai deloc vizibile. Schimbarea a început în 2012, când 100 de oameni și-au rugat prietenii și familiile să doneze pentru proiectele pe care le susțineau în cadrul Semimaratonului Sibiu. Prietenii celor 100 de alergători au dat și ei mai departe mesajul pe Facebook. Apoi cei 100 au alergat prin oraș îmbrăcați cu tricouri inscripționate cu logo-ul organizațiilor pentru care strângeau donații. Până atunci, strângerea de fonduri părea o activitate cu care se ocupau bătrânii, sau cel puțin așa gândea Radu Tompa, un programator de 35 de ani care acum e prezent la mai toate evenimentele caritabile din oraș și din împrejurimi. În 2013, au alergat de patru ori mai mulți oameni la semimaraton, iar printre ei s-a numărat și Radu care nu se gândise niciodată să alerge 21 de km, dar care a intrat în cursă pentru că avea ocazia să o facă pentru un scop: să strângă bani pentru Asociația Prietenii Mocăniței. Radu a crescut în Valea Jiului și singura amintire despre voluntariat în copilărie e de pe vremea când blocul în care stătea a fost dat la ziar ca fiind cel mai murdar din zonă, iar el și alți vecini s-au apucat de curățenie, ba au plantat și câțiva arbori tuia. În 2011, Radu s-a mutat la Sibiu și a văzut un anunț în ziar despre plimbări cu ciclodrezina pe valea Hârtibaciului. Pasionat de ciclism, s-a dus să vadă vagonetul cu cadru și pedale de bicicletă și așa i-a cunoscut pe Prietenii Mocăniței, un grup de tineri care luptau să repornească trenul cu aburi care unea cândva Sibiul de Agnita și Sighișoara printr-o linie ferată îngustă de 109 km. Prietenii Mocăniței curățau o porțiune de trei kilometri din vechea linie ferată și o parcurgeau cu ciclodrezina. În scurt timp, Radu s-a apucat de cosit cu ei, de dat cu ierbicid și de alergat ca să strângă fonduri. Acum își împarte timpul între slujbă, voluntariat la mocăniță, împăduriri și descopleșiri (adică îndepărtat iarba din jurul puieților proaspăt plantați), fotografiat și filmat de pe bicicletă la evenimentele sportive caritabile din zonă. În doar doi ani de voluntariat, Radu a ajuns să fie vice-președinte al Asociației Prietenii Mocăniței și membru fondator al organizației Cu Verdele în Sus. „Nu e ceva ce mi-am propus”, spune el. „Toate au venit treptat și firesc”. Voluntariatul părea ceva suspicios pentru generațiile care au fost scoase cu forța la muncă patriotică în perioada comunistă. „Sigur au ei ceva de câștigat”, îi spuneau părinții Dianei Niță, o tânără care a descoperit voluntariatul în clasa a IX-a, mai întâi ca o ocazie să scape de mate și în scurt timp, spune ea, ca un „mod de viață”. „Ce fraieră ești să muncești pe degeaba. Nu vii și la mine să faci curat?”, glumeau colegii ei de la Colegiul Tehnic Textil din Sibiu când auzeau că-și petrecea mai toate sfârșiturile de săptămână cu Prietenii Mocăniței. Diana și-a sărbătorit majoratul în trenul cu aburi, cu colegi voluntari și prieteni. A vopsit un pod atârnată într-un ham de alpinist. A fost într-o tabără în Germania pentru pasionații...
Read More