Rezultatele concursului „Ne vedem în Sibiu”
Luni, 12 martie 2018, la Casa Albastră din Piaţa Mare a avut loc festivitatea de anunțare a câștigătorilor concursului „Ne vedem în Sibiu”. Acesta a avut drept obiectiv generarea unei soluții pentru mobilier urban dedicat dialogului social în zona ultracentrală a orașului, zonă istorică protejată datorită unei valori arhitectural-urbanistice deosebite: la extremitatea estică a Pieței Huet, în capătul străzii Mitropoliei, între două pasaje de acces către Piața Mare și Piața Mică, adiacent curții Liceului Brukenthal și a Bisericii Evanghelice. Concursul s-a derulat în perioada 29 ianuarie – 5 martie 2018, fiind organizat de Filiala Sibiu-Vâlcea a Ordinului Arhitecţilor din România, în parteneriat cu OAR și Fundația Comunitară Sibiu. Juriul concursului a fost format din: Membri titulari: Radu Vancu – poet, membru în consiliul Administraţiei Fondului Cultural Naţional ; Dan Perjovschi – artist vizual, scriitor; Horia Radu Moldovan – arhitect, specialist în istoria arhitecturii, Prorector pentru cercetare, dezvoltare, inovare și practică profesională, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, București; Matei Bogoescu – arhitect și urbanist, membru în Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Primăria sectorului 1 reprezentând O.A.R. filiala București; Ștefan Bâlici – arhitect, specialist în istoria arhitecturii, manager Institutul Național al Patrimoniului, Ministerul Culturii; Membru supleant: Andreea Tănase – urbanist și arhitect, consultant Heritas – Fundaţia Transilvană pentru Dezvoltare Integrată, Protecţie şi Revitalizarea Patrimoniului Construit, Sibiu. În urma deliberărilor juriului, din cele 39 de proiecte intrate în comisia tehnică au fost premiate 3 proiecte: Premiul I (în valoare de 11.500 RON) – proiectului cu nr. de concurs 65: Autor principal: arh. ASTRID ROTTMAN; coautori: arh. COSMIN ANGHELACHE, arh. CASSANDRA POP Premiul II (în valoare de 7.000 RON) – proiectului cu nr. de concurs 86: Autor principal: arh. Cosmin Dragomir; coautori: arh. Alina Dragomir, arh. Cătălin Filip, stud. arh. Iulia Ilie Premiul III (în valoare de 4.500 RON) – proiectului cu nr. de concurs 78: Autor principal: WOLFHOUSE PRODUCTIONS arh. Vlad Stoica; coautori: urb. Iulian Canov, arh. Iris Popescu „A fost foarte plăcut să participăm la acest concurs și mă bucur mult că au participat mulți, adică 39 de echipe chiar a fost o surpriză foarte plăcută. Am văzut inițial tema concursului și prima dată ne-am gândit dacă ni se potrivește sau nu. Acest proiect ne-a intrat în cap așa și ne-a gândit o vreme fără să punem neapărat ceva pe hârtie. Pot să spun că soluția aceasta ne-a venit destul de târziu. Noi aveam altceva în plan, diferit, dar nu simțeam că asta e. Cu mai puțin de o săptămână înainte de încheierea înscrierilor ne-am decis asupra proiectului nostru final. După ce a venit ideea, lucrurile s-au coagulat rapid. Ei cereau în concurs ceva care să rămână, un lucru care să amprenteze locul, ceva mai mult decât un simplu mobilier și asta am încercat să realizăm, iar juriul a înțeles exact ce am vrut să facem. Mai mult, e un lucru foarte plăcut că s-a organizat aici, e Sibiul, ne place Sibiul, e un oraș minunat, e un mesaj, e frumos tot ce s-a întâmplat. Sperăm să se și facă, să fie ce trebuie, pentru că una e proiectul și alta e execuția lui”, spune Astrid Rottman, autorul principal al proiectului câștigător. De asemenea, juriul a decis să acorde mențiuni speciale următoarelor 3 proiecte: Mențiunea I – proiectului cu nr. de concurs 76: Autor principal: arh. Andrei Palita, arh. Claudia Voinea, arh. Sabin Dumitriu Mențiunea II – proiectului cu nr. de concurs 74: Autor principal: Horia Ciurus Birou de arhitectura S.R.L., arh. Alexandru Catauta; coautori: arh. Horia Ioan Ciurus, arh. Mihaela Ciurus Mențiunea III – proiectului cu nr. de concurs 73: Autor principal:...
Read MoreComunitatea implicată
*Acest articol a apărut în nr. 10 al revistei Capital Cultural și pe situl revistei, unde poate fi citit integral. Autor: Lucian Micu Lumea se implică! Cel puțin cu impresia asta am putea rămâne, dacă ne-am opri la aprecierile, distribuirile, comentariile, participările și mesajele din mediul virtual. De când accesul la internet a devenit aproape nelimitat, în timp și mobilitate, mirajul ecranelor pare că nu are cum să-și piardă din atracție. Și cum suntem prinși tot mai mult în viața socială virtuală, tot aici ne manifestăm și interesele și convingerile. Ne încărcăm, conștient și inconștient, fluxurile de informații și știri, cu lucrurile care ne plac, ne interesează și ne confirmă. Din zona asta de confort pe car ne-o creăm, ne alegem tot mai des și petițiile pe care le semnăm, cauzele pe care le susținem, sau grupurile cu care vrem să ne asociem. Și nici măcar asta nu e un lucru rău. Doar că pe internet și opțiunile par nelimitate. Cum să mai reușim să ne canalizăm eforturile spre cauzele care ne sunt cu adevărat aproape sau la care putem contribui cel mai eficient? Generozitatea și implicarea în online sunt benefice, fără discuție. Dar ce proiecte, idei și acțiuni reușesc să adune energii în jurul lor și în offline? Am vrut să aflu cum arată acum, la final de 2017, implicarea comunității pe plan local, motiv pentru care am stat de vorbă cu Ciprian Ciocan, directorul Fundației Comunitare Sibiu. Începând cu anul 2012, Fundația Comunitară a reușit, mai ales prin intermediul maratonului, să ofere vizibilitate proiectelor comunitare sibiene. Se poate vorbi, aproape 6 ani mai târziu, de o evoluție a numărului sau a calității proiectelor? Pentru ce își mai unesc forțele sibienii? Ciprian Ciocan: 6 ani mai târziu lucrurile arată destul de diferit într-adevăr. În primul rând că în 2012 erau doar o mână de ONG-uri care aveau un profil public, în timp ce astăzi probabil discutăm de 10-20 de ONG-uri care sunt recunoscute – aș zice că sunt aproape branduri. Sibienii își unesc forțele, așa cum e normal, în primul rând pentru ajutarea acelora din comunitate care nu se pot ajuta singuri: bebelușii născuți prematur, animalele fără stăpân sau copiii cu autism. În același timp însă, ne face plăcere să vedem în fiecare an tot mai multe proiecte despre viitorul educației și proiecte interesante care ne leagă de tradiții din mediul rural așa cum au fost proiectele “Bivolița contraatacă” sau “Torcălăii” în care niște tineri s-au gândit să ne reamintească cum se poate prelucra lâna, care acum din păcate nu mai este valorizată. Care ar fi indicatorul pentru Fundația Comunitară, că și-a îndeplinit misiunea? Ce ar trebui, la modul ideal, să funcționeze de la sine, după impulsul dat de voi? C.C.: Cu siguranță Fundația Comunitară nu și-a îndeplinit misiunea, ea fiind în primul rând una pe termen lung. Ce ne-am propus atunci când am fondat-o alături de colegii din grupul de inițiativă, a fost să punem la dispoziție sibienilor și comunității o resursă (de finanțare, de know-how, de încredere) care să dăinuiască. Desigur că în cei 5 ani de activitate, deja am lansat o serie de inițiative care au rezultate vizibile. Maratonul cred că a reușit să modifice obiceiurile sibienilor, generozitatea pe care o vedem în fiecare an cu ocazia evenimentului a devenit deja o tradiție, într-o cultură (și mă refer aici la cea românească în primul rând) care nu era neapărat prietenoasă cu donațiile. Toată lumea ne spunea atunci cât de bună e ideea cu semimaratonul, dar că nu cred că lumea va da bani pentru așa ceva. La prima ediție am considerat suma de 30.000 lei...
Read MoreTot noi
La începutul primăverii, Ana Maria Ciobanu și Mircea Reștea, de la revista DOR, au venit la Sibiu pentru a ne ajuta să arătăm crâmpeie din rețeaua de oameni care mișcă lucrurile în oraș. Oameni care ne-au sprijinit de nenumărate ori și pe care suntem nespus de fericiți să-i avem alături. Cum a ajuns Sibiul să aibă o agendă comunitară. De Ana Maria Ciobanu Fotografii de Mircea Reștea Acum patru ani, dacă întrebai de ONG-uri prin Sibiu, puțini ar fi putut să-ți numească o mână de inițiative locale. Existau organizații, dar nu erau mai deloc vizibile. Schimbarea a început în 2012, când 100 de oameni și-au rugat prietenii și familiile să doneze pentru proiectele pe care le susțineau în cadrul Semimaratonului Sibiu. Prietenii celor 100 de alergători au dat și ei mai departe mesajul pe Facebook. Apoi cei 100 au alergat prin oraș îmbrăcați cu tricouri inscripționate cu logo-ul organizațiilor pentru care strângeau donații. Până atunci, strângerea de fonduri părea o activitate cu care se ocupau bătrânii, sau cel puțin așa gândea Radu Tompa, un programator de 35 de ani care acum e prezent la mai toate evenimentele caritabile din oraș și din împrejurimi. În 2013, au alergat de patru ori mai mulți oameni la semimaraton, iar printre ei s-a numărat și Radu care nu se gândise niciodată să alerge 21 de km, dar care a intrat în cursă pentru că avea ocazia să o facă pentru un scop: să strângă bani pentru Asociația Prietenii Mocăniței. Radu a crescut în Valea Jiului și singura amintire despre voluntariat în copilărie e de pe vremea când blocul în care stătea a fost dat la ziar ca fiind cel mai murdar din zonă, iar el și alți vecini s-au apucat de curățenie, ba au plantat și câțiva arbori tuia. În 2011, Radu s-a mutat la Sibiu și a văzut un anunț în ziar despre plimbări cu ciclodrezina pe valea Hârtibaciului. Pasionat de ciclism, s-a dus să vadă vagonetul cu cadru și pedale de bicicletă și așa i-a cunoscut pe Prietenii Mocăniței, un grup de tineri care luptau să repornească trenul cu aburi care unea cândva Sibiul de Agnita și Sighișoara printr-o linie ferată îngustă de 109 km. Prietenii Mocăniței curățau o porțiune de trei kilometri din vechea linie ferată și o parcurgeau cu ciclodrezina. În scurt timp, Radu s-a apucat de cosit cu ei, de dat cu ierbicid și de alergat ca să strângă fonduri. Acum își împarte timpul între slujbă, voluntariat la mocăniță, împăduriri și descopleșiri (adică îndepărtat iarba din jurul puieților proaspăt plantați), fotografiat și filmat de pe bicicletă la evenimentele sportive caritabile din zonă. În doar doi ani de voluntariat, Radu a ajuns să fie vice-președinte al Asociației Prietenii Mocăniței și membru fondator al organizației Cu Verdele în Sus. „Nu e ceva ce mi-am propus”, spune el. „Toate au venit treptat și firesc”. Voluntariatul părea ceva suspicios pentru generațiile care au fost scoase cu forța la muncă patriotică în perioada comunistă. „Sigur au ei ceva de câștigat”, îi spuneau părinții Dianei Niță, o tânără care a descoperit voluntariatul în clasa a IX-a, mai întâi ca o ocazie să scape de mate și în scurt timp, spune ea, ca un „mod de viață”. „Ce fraieră ești să muncești pe degeaba. Nu vii și la mine să faci curat?”, glumeau colegii ei de la Colegiul Tehnic Textil din Sibiu când auzeau că-și petrecea mai toate sfârșiturile de săptămână cu Prietenii Mocăniței. Diana și-a sărbătorit majoratul în trenul cu aburi, cu colegi voluntari și prieteni. A vopsit un pod atârnată într-un ham de alpinist. A fost într-o tabără în Germania pentru pasionații...
Read MoreȘtiințescu in the (Smart) City
În 7 noiembrie, ne-am dat întâlnire cu pasionații de știință și tehnologii digitale la Științescu in the (Smart) City, pentru a pune la cale Științescu Sibiu 3.0 și a vedea cum fiecare dintre noi poate contribui la formarea noilor generații de inovatori ai orașelor sec. XXI, prin intermediul acestuia. Științescu Sibiu este un program de finanțare pentru proiecte educaționale, care stârnesc pasiunea pentru științe și tehnologie a copiilor și tinerilor între 6 și 19 ani, iar ediția 3.0, din 2017, pune accent pe ideea de Smart City. Smart City-ul sincronizează necesitățile locuitorilor legate de mediul ambiant, cu ajutorul datelor colectate prin intermediul noilor tehnologii. Astfel, tehnologia devine o cale spre orașe mai prietenoase și mai eficiente cu cei care le trec pragul, folosind în mod mai inteligent resursele disponibile. Înțelegerea modului în care funcționează atât orașele, cât și tehnologiile, devin pietre de temelie în dezvoltarea urbei și a locuitorilor ei. În cadrul întâlnirii, am povestit despre modul în care educația se împletește cu ideea de Smart City și necesitatea de a dezvolta abilități de care vor avea nevoie adulții de mâine, precum și de plaja largă a problemelor care își așteaptă soluționatorii. „Obiectivul nostru este să facem niște primi pași către Smart City. Conceptul se leagă de administrația publică din oraș, dar ar trebui să fie un proiect care să aducă cetățenii unui oraș împreună”, a menționat Ciprian Ciocan, directorul Fundației Comunitare Sibiu. De asemenea, educatori de la edițiile precedente, de la Clubul Micilor Electroniști, Brocom Design, precum și artistul Ștefan Crețu, au împărtășit experiențele lor. Prin intermediul proiectelor de la Științescu, dorim să contribuim la formarea unor generații de cetățeni care înțeleg cum se dezvoltă orașele în mod sănătos și înțeleg că au potențialul și capacitatea de a contribui la conturarea acestora. Cu ajutorul acestora, dorim ca tinerii și copiii să înțeleagă și să experimenteze modul în care funcționează tehnologia modernă care ne înconjoară, dincolo de interfața cu care interacționăm. Dorim să-i impulsionăm să treacă din rolul consumatorului pasiv, în cel cu potențial de inovator. Amintim că, doritorii pot aplica la Științescu 3.0 până la 1 decembrie 2017, ora 11:59 AM. În caz că au nevoie de sprijin în scrierea proiectului, suntem alături. În perioada dintre data lansării acestei ediții a Fondului Științescu și termenul limită pentru depunerea proiectelor (respectiv 20 octombrie 2017 – 01 decembrie 2017), echipa FCS va organiza consultări cu cei care vor să depună aplicații, la care îi încurajăm să participe. În acest sens, este nevoie să ne anunțe la adresa de mail ana.bugneriu@fundatiacomunitarasibiu.ro Mai multe detalii despre Științescu Sibiu 3.0 și cum aplicați aici: sibiu.stiintescu.ro. Fondul Științescu 3.0 este implementat în Sibiu de Fundația Comunitară Sibiu (FCS), în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi FFCR împreună cu partenerii locali Wenglor, Visma Software, Smart Bill, Bearing Point, IQUEST, NTT Data, Gama IT, Universitatea Lucian Blaga...
Read MoreClub 10: spațiu de educație non-formală la Școala 10 din Turnișor
Săptămâna trecută, la Școala 10 din Turnișor a fost inaugurat un spațiu dedicat educației non-formale: Club 10. Amenajarea spațiului a apărut ca o necesitate de a le oferi elevilor școlii, majoritatea dintre care provin din medii defavorizate și abandonează școala, modele educaționale alternative și acces la o educație care să le pună în valoare potențialul. Proiectul a fost derulat sub egida Fundației Comunitare Sibiu, cu sprijinul ING Bank România, și a fost coordonat de Iuliana Grigoriță, psiholog. Amenajarea sălii a fost posibilă datorită concursului „Adoptă un proiect”, derulat în cadrul ING: angajații interesaţi au înscris în competiție cauze în care cred și pe care vor să le susțină, iar colegii le-au votat pe cele mai relevante. Valoarea finanțării proiectului de la Sibiu este de 10.000 euro. De ce Școala 10? În urma unei cercetări privind aptitudinea de școlaritate la clasa pregătitoare, realizate în cadrul Facultății de Psihologie de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, s-a constatat că cei care au început parcursul școlar în școlile din periferie prezintă deja un dezavantaj cognitiv. Acești copii vor întâmpina dificultăți încă de la începutul școlii, pe care treptat se vor grefa și atitudinile profesorilor, ale celorlalți copii, precum și alte dificultăți care țin de mediul familial. Rezultatul este că, la nivel gimnazial, mulți dintre acești copii vor abandona școala. La Sibiu, Școala 10 a avut celemai slabe rezultate la Evaluarea Națională 2017, cu o medie generală de 6,03, mult sub media pe județ. „Copiilor de aici le este foarte greu să facă față cerințelor de la școală, cel puțin în primii ani. Și atunci deja așteptările de la ei încep să scadă, ceea ce este de așteptat. Dar, undeva acolo se poate lucra și sunt programe care arată că acești copii pot să ajungă la niște performanțe, chiar dacă pornesc un pic cu stângul în școală. Nu rezolvăm abandonul școlar per se, dar ce vom face aici, va fi să aducem copiii la un alt nivel de conștientizare, să-i ajutăm să poată să meargă mai departe. Să vrea, mai bine zis”, a menționat Iuliana Grigoriță. De ce un club de educație alternativă? Conform studiilor, mediul în care petrecem timpul ne influențează mult, și cu atât mai mult, interferează în procesul de învățare. Amenajarea sălii este un punct de plecare, crearea unui context în care învățarea să poată avea loc. Club 10 își propune să sprijine elevii, folosind lucruri inovatoare atât în procesul de învățare, cât și în relația cu ei. De exemplu, copiii vor avea posibilitatea să învețe științe exacte, comunicare, logică, să dezvolte limbajul, gândirea critică și laterală, precum și atenția, cu ajutorul jocurilor sau după metoda „hole in the wall” (copiilor le sunt puse la dispoziție diverse lucruri și ei învață explorând, fără a fi obligați și fără să li se predea ceva, numai stimulându-le curiozitatea – motorul natural și firesc de învățare). În plus, vor avea parte de un „peace corner” – loc în care pot să vină să ia contact cu emoțiile și să găsească modalități de a le face față, simțindu-se în siguranță. De asemenea, pe parcurs, Club 10 își propune să aducă împreună aici ONG-uri și membri din comunitate. „Avem de mai mult timp ideea, oarecum mai greu de implementat într-un oraș, că școala ar trebui să fie mai parte din comunitate, nu doar un element unde ne trimitem copiii sau unde îi lăsăm. Și poate în această zonă putem încerca să vedem în ce măsură școala poate deveni un spațiu deschis, în care comunitatea să se întâlnească”, a subliniat Ciprian Ciocan, directorul executiv al Fundației Comunitare Sibiu. Proiectul este un nou pas pentru a propune...
Read MoreStart înscrieri Fondul Științescu 3.0!
Fundația Comunitară Sibiu lansează a treia ediție a Fondului Științescu Sibiu – program de finanțare pentru proiecte educaționale, care stârnesc pasiunea pentru științe și tehnologie a copiilor și tinerilor între 6 și 19 ani. Căutăm proiecte inovatoare, care să facă pasiunea voastră „contagioasă” pentru educaţia STEAM (știință, tehnologie, inginerie, artă și matematică). Proiectele pe care le propuneți pot ajuta elevii să arunce o privire în viitor și să-și imagineze ce pot să ne aducă tehnologiile moderne, să învețe cu pasiune științele exacte, dezvoltându-şi abilităţile necesare generaţiei de inovatori ai secolului XXI. Fondul Științescu este implementat în Sibiu de Fundația Comunitară Sibiu (FCS), în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi FFCR împreună cu partenerii locali Wenglor, Visma Software, Smart Bill, Bearing Point, IQUEST, NTT Data, Gama IT, Universitatea Lucian Blaga Sibiu. Cine poate aplica? Ne plac oamenii pentru care pasiunea este un ingredient de bază în ceea ce fac. Dar și cei care mănâncă ultimele noutăți din știință și tehnologie la micul dejun. Indiferent dacă știi să-ți ușurezi viața, dezvoltând aplicații mobile, sau gândul la cum corelezi datele colectate cu un espressor mai „deștept” nu-ți dă pace să dormi, te vedem cu mantia de educator Științescu. Ne bucurăm și dacă știi să explici în mod interactiv cum funcționează lucrurile cu care interacționăm zi de zi. Credem cu tărie că experiență în educație este opțională, atâta timp cât vorbește pasiunea din tine. Iar pe parcurs, te ajutăm noi s-o traduci mai bine pe înțelesul celor cu care îți propui să lucrezi. O aplicăm și la experiența în scrierea proiectului, atâta timp cât știi ce vrei și poți să faci. În ceea ce ține de vârstă, te așteptăm și dacă ai 17 ani, și 70. Ce fel de proiecte așteptăm? Vom finanța proiectele care ajută copiii și tinerii să devină conștienți de felul în care știința explică fenomenele care pun în mișcare orașul și mediul din jurul lor și le dezvoltă abilitățile de a identifica și rezolva problemele lui, folosind tehnologie de ultimă generație. În contextul schimbărilor accelerate din domeniul tehnologiei, al evoluției inteligenței artificiale și al schimbărilor radicale care vor surveni pe piața muncii, drept rezultat al primelor, la ediția din 2017, Științescu își propune să contribuie în mod deosebit la dezvoltarea abilităților care vor fi necesare în zona resurselor umane în următorii ani. Se consideră că, în 2020, vor prima trăsături precum creativitatea, gândirea critică, abilitățile de soluționare a problemelor complexe sau coordonarea activităților cu alții. Cu ajutorul proiectelor pe care le propuneți, dorim ca tinerii și copiii să înțeleagă și să experimenteze modul în care funcționează tehnologia modernă care ne înconjoară, dincolo de interfața cu care interacționăm. Dorim să-i impulsionăm să treacă din rolul consumatorului pasiv, în cel cu potențial de inovator. De asemenea, la a treia ediție, Științescu pune accent pe noile tehnologiile digitale, care pun în mișcare orașele Smart, la dezvoltarea cărora putem contribui împreună. Orașele Smart sincronizează în mod mai armonios necesitățile locuitorilor cu mediul ambiant, cu ajutorul datelor colectate prin intermediul noilor tehnologii. De la fluidizarea traficului și iluminat stradal bazate pe diverși senzori, la construirea blocurilor în modalități care permit folosirea la maxim a energiei solare, orașele smart vin cu o paletă largă de necesități care așteaptă să fie identificate în mod corect și soluționate. Astfel, tehnologia devine o cale spre orașe mai prietenoase și mai eficiente cu cei care le trec pragul, folosind în mod mai inteligent resursele disponibile. Iar înțelegerea modului în care funcționează atât orașele, cât și tehnologiile, devin pietre de temelie în dezvoltarea urbei și a locuitorilor ei. Prin intermediul proiectelor de la Științescu, unde participanții fie „descompun” skateboard-uri și trotinete inteligente, fie construiesc stații meteo pe bază de Arduino, dorim...
Read More