Orașe Magnet – Sibiu

Orașele Magnet sunt poli de atracție și funcționează ca motoare regionale de dezvoltare. Migrația internă sau relocarea dintr-un oraș în altul indică nivelul de competitivitate al centrelor urbane. Migrația internă și relocarea declanșează creșterea economică și au un rol esențial în procesul de dezvoltare. În decizia românilor de a se muta în alt oraș, cântăresc greu mai mulți factori, printre care se numără puterea universităților, dinamica economică și calitatea vieții.

Foto: Gabriela Cuzepan

Marți, 3 octombrie 2017, ne-am întâlnit la Științescu Hub pentru dezbaterea „Orașe Magnet – Sibiu”, pe baza studiului realizat de World Bank România: „Orașe Magnet: Ce pot face orașele românești pentru a fi mai atractive pentru oameni”. Problema resursei umane din Sibiu este tot mai stringentă, iar nevoia de a găsi metode de a „magnetiza” orașul necesită să fie luată în considerare în mod mai asumat. „Peste tot pe unde mergem, oamenii se plâng de lipsa resursei umane. În primul rând, vedem asta la oamenii din companii cu care lucrăm. Pe de altă parte, vedem asta zi de zi la ONG-uri și cred că problema aceasta apare și la nivelul administrației locale. Este o problemă puțin mai dificil de abordat, pentru că nu ține de o anumită instituție și, de cele mai multe ori, trece neabordată pentru că nimeni nu vrea să și-o asume”, a subliniat Ciprian Ciocan, Directorul Executiv al Fundației Comunitare Sibiu.

Informațiile din raport au fost prezentate de doi dintre autorii studiului: Marcel Ionescu-Heroiu și Marius Cristea (detalii despre cei doi la finalul articolului).

Foto: Gabriela Cuzepan

Conform rezultatelor studiului, Sibiul se clasează pe locul 10, în ceea ce privește nr. de oameni atrași, și locul 8 în privința potențialului pe care îl are în acest sens. Anual, cca. 3.000 de persoane se mută la Sibiu, majoritatea venind din zone relativ apropiate de oraș/județ. „Râmnicu-Vâlcea este principala sursă de populație, aproximativ 100 de oameni de acolo se mută aici. 40% din sibieni vin din altă parte. Majoritatea vin din afara orașului și s-au mutat din zone de lângă Sibiu. Vin cam de la 30-40 de km pe toate direcțiile, inclusiv din partea de nord a județului Vâlcea. Zona de atracție este relativ mică, dacă ne-am uita la alte județe. Sibiul încă atrage forță de muncă din județ, din orășelele mici de pe lângă, precum și din Vâlcea, Alba și Brașov. E foarte interesant că, în ultimii ani, zona de Făgăraș și Victoria vine mai degrabă către Sibiu, decât spre Brașov”, a subliniat Marius Cristea. De menționat este și că aprox. 55% din angajații sibieni fac naveta zilnic, pe o rază de 30 de km. Respectiv, necesitatea de a aduce facilități în domeniul transportului se află pe masă.

În același timp, aprox. 3.000 de locuitori pleacă din oraș în fiecare an.

Foto: Gabriela Cuzepan

Foto: Gabriela Cuzepan

În ceea ce privește atragerea studenților, față de anul 2007, nr. celor care au ales să vină la studii aici s-a înjumătățit. „Peste tot în țară (universitatea – n.r.) este principalul vector de a atrage noi talente în oraș. Foarte mulți absolvenți vor să facă facultate, se duc spre orașe mai mari, își găsesc un job și se stabilesc acolo. Studenții de la «Lucian Blaga» vin din Râmnicu Vâlcea. Faptul că orașul este la intersecția mai multor centre universitare mari îl dezavantajează”.

De altfel,  o problemă mocnită a Sibiului este rata redusă a șomajului. În acest sens, o soluție ar fi și mecanizarea. Și, dacă Sibiul nu va reuși să-și dezvolte zona metropolitană, orașul riscă să ajungă o urbe închisă.

Varianta integrală a studiului poate fi accesată aici.

Foto: Gabriela Cuzepan

Detalii despre cei doi autori:

Marcel Ionescu-Heroiu lucrează ca Expert Senior Dezvoltare Urbană în biroul Băncii Mondiale din București, România. Marcel deține o diplomă de licență în economie de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România, și un doctorat în dezvoltare regională de la Universitatea Cornell, Ithaca, New York, Statele Unite ale Americii.
Printre domeniile-cheie în care a lucrat Marcel se enumeră: politici de dezvoltare urbană și regională și competitivitate; gestionarea programelor operaționale UE; prioritizarea proiectelor; guvernare locală și regională; dezvoltare durabilă și schimbări climatice; reamenajarea zonelor industriale dezafectate.
Marcel a contribuit la sau a condus proiecte în România, Polonia, Turcia, SUA, Serbia, Macedonia, Bosnia și Herțegovina, India, Georgia, Azerbaidjan și Croația.

Marius Cristea, Expert, Grupul Banca Mondială, A absolvit studii economice și în domeniul dezvoltării regionale durabile la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, iar din 2013 este doctor în Geografie, urmând un stagiu de cercetare la Academia de Științe a Austriei din Viena. De asemenea, dispune de certificări ca manager de proiect, formator, expert în comunicare și în absorbția fondurilor nerambursabile.
A activat pentru peste 5 ani în cadrul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, unde a derulat activități în domeniul planificării strategice, dar și al inovării, dezvoltării sectorului IMM etc.
De asemenea, colaborează cu Banca Mondială, în calitate de expert pe termen scurt, în cadrul unor proiecte de asistență tehnică pentru pregătirea perioadei de programare 2014-2020, dar și cu firme de consultanță și ONG-uri locale pentru elaborarea de strategii de dezvoltare locală și regională, planuri de mobilitate, asistență tehnică pentru ministere în sfera dezvoltării urbane.