Cum transformăm Sibiul cu ajutorul tehnologiei? Sibiu City App

Foto: Gabroela Cuzepan

După cum se menționa la Summitul pentru o Guvernare deschisă de luna trecută „cu ajutorul datelor, cetățenii influențează infrastructura orașelor”, iar „participarea și digitalizarea informațiilor publice reprezintă procese, iar nu rezultate. Cu alte cuvinte, nu se termină niciodată”. De la Cardul Primarului, aplicații de e-guvernare sau raportare a situațiilor în care legea sau clauzele unui contract au fost încălcate, de la Mexic la Mongolia, lumea testează diverse metode și instrumente de facilitare a comunicării dintre cetățeni și autorități publice, dar și de implicare a primilor în lanțul decizional. În cazul Sibiului, anul acesta este primul în care reprezentații primăriei ne invită să luăm parte la procesul de bugetare participativă, al cărui primă etapă – cea de depunere a proiectelor – tocmai s-a încheiat. Tot începând cu 2018 avem la dispoziție un alt instrument de comunicare cu autoritățile – modulul de Raportări incidente, din cadrul Sibiu City App.

Sibiu City App a fost lansată în 2013 și este prima aplicație mobilă a unei municipalități din România. Astăzi, aceasta numără peste 20.000 de utilizatori, oferindu-le un ghid turistic în 3 limbi, informații despre evenimentele orașului, harta parcărilor, cazare și masă, transport public și alte date utile pentru turiști. Datorită modulului destinat raportării problemelor din oraș, sesizările locuitorilor, care până atunci puteau fi transmise către Primărie telefonic, prin petiții scrise sau Platforma e-Administrație de pe www.sibiu.ro, au ajuns la un click distanță. Dar cum a evoluat aplicația de la evenimente la un liant pentru colaborarea dintre cetățeni și autorități ne-a povestit Ionuț Munteanu, CEO Eventya și pasionat de IT&software, care a dezvoltat-o alături de o gașcă de oameni faini, care și-au propus să aducă Sibiul mai aproape de visurile și nevoile lor.

Foto: Gabriela Cuzepan

Cum a apărut Sibiu CityApp?

I.M: Am pornit de la evenimente, mi s-a părut întotdeauna o gaură în prezența online și o chestie structurată și organizată a evenimentelor. Acum evenimentele au rămas la o parte. Platforma nu este neapărat dedicată conceptului de CityApp, este ceva generic și un caz concret de folosință este această aplicație a orașului în care se publică informații despre locații, evenimente, oameni. Deci noi suntem poate, exagerat spus, un fel de wordpress pe niște direcții foarte clare. Adică, cu platforma noastră poți să faci comunicare cu cetățenii, poți să faci informare turistică, poți să faci reclamă la, de exemplu, oferte imobiliare. Lucrurile au pornit de la nevoia aceasta – a informației cu caracter local.

Undeva prin 2003, când am început noi, nu exista o chestie așa bine structurată și organizată pe informația locală. Erau platformele acestea mari Facebook, Google, dar existau niște pierderi de informații sau informații lipsă. Acum, între timp s-au mai dezvoltat și ei și începi să ai o programă de lucru la o entitate. Însă totuși cred că avantajul nostru este faptul că într-o aplicație cum este Sibiu CityApp poți să dai conținut structurat, organizat, liniar, fără reclame, fără să track-ui datele userului ș.a.m.d. Deci, ea se vede ca o aplicație a orașului, dar avem mai mulți clienți care o folosesc în alte scopuri. Aceeași platformă, de exemplu, e folosită de o comunitate de pasionați ai unui sport, table soccer, care o folosește în lumea întreagă pentru ca să-și promoveze locațiile unde pot să joace, să se întâlnească, evenimente, grupuri, preferințe, se găsesc unii pe alții, se invită etc. E aceeași platformă, aceeași chestiune, dar o folosesc într-un alt mod.

Cum ați ajuns să colaborați cu Primăria Sibiu?

I.M: A fost cumva așa, din întâmplare. Ne-a venit ideea aceasta, cu o platformă de evenimente locale, croită pe numele Sibiu. Și undeva în 1 martie 2013 ne-am apucat efectiv de lucru și vreo două luni am făcut o aplicație, mă rog, un sistem de administrare, un fel de, hai să-i zicem CMS, un API și o aplicație IOS care rula pe iPad. Am primit atunci o mică finanțare și am cumpărat vreo 15 iPad-uri pe care le-am pus prin oraș învelite în niște carcase. Le-am pus în Humanitas, în vreo două restaurante, în Habitus… nu mai știu. Și printre altele ne-am dus și la primărie și am zis „putem să punem și noi la Centrul de Informare Turistică?”. Am luat legătura cu dna Stela Matioc, care era pe atunci Șef Serviciu Cultură, Turism și nu știu ce. Am întrebat cât costă să le punem. A zis că nu costă nimic, doar a vrut s-o vadă. Și când a văzut aplicația a zis Wow! Și s-a dus și i-a arătat-o dnei Viceprimar – dna Fodor. S-a mai întors cu un Wow! și de acolo. I-am dat drumul, a mers și după ne-a căutat iară Stela Matioc, după vreo 2-3 săptămâni, cu întrebarea dar nu vreți să faceți o aplicație a Sibiului? Între timp văzuse o chestie similară, pe care noi am dezvoltat-o cu mult timp în urmă, pentru un client din Olanda, aia se numea Breda CityApp. Și cumva s-au legat lucrurile și a apărut întrebarea: de ce nu facem Sibiu CityApp? Noi am zis că vrem s-o facem.

În secunda unu în care proiectul s-a lansat, Primăria Sibiu a modificat toate contractele de finanțare pentru evenimente. Le-a adăugat un paragraf: sunteți obligați să vă publicați evenimentul în Sibiu CityApp. Și așa platforma a devenit colaborativă: teatrele au început să-și publice propriile spectacole, cinematograful își punea filmele, Muzeul ASTRA expozițiile ș.a.m.d. Și lucrurile s-au dus înainte. S-au mai poticnit, am mai intervenit și noi, am mai creat conținut.

Dincolo de crearea conținutului, în timp s-a conturat tot mai mult o altă nevoie: cea de a face un pas și mai aproape de cetățeni, sau, mai bine zis, de a le oferi spațiu de implicare. Astfel, în iarna lui 2018 a fost lansat oficial modulul de raportări incidente.

De la Platformă de evenimente la Platformă pentru comunitate

I.M: Cred că, odată cu lansarea sistemului de raportări incidente comunitatea a devenit mult mai implicată, pentru că e o funcționalitate care a ajutat să se implice. Până atunci erau niște funcționalități să zicem strict restrânse la profilul utilizatorului – își creau colecții, își adăugau evenimente în agendă – o foloseau mai mult în uz personal. Acum deja a devenit o unealtă de comunicare cu primăria. Până acum ne duceam pe site-ul lor, care e cum e, sau semnan petiții, lucruri de genul acesta. Nouă, generația aceasta în jur de millenials, plus-minus zece ani, ni se par niște lucruri obosite. Jos pălăria că au acceptat așa ceva și nu numai că au acceptat, ci sunt dispuși să opereze, chiar o folosesc. Pentru ei, partea din spate pe care o au ei, de management a incidentelor, a devenit o sursă de project management pentru lucrări. Asta în primul rând. Și în al doilea rând, lumea nu mai e cum era acum cinci ani. Mi se pare că suntem mai… în mod evident suntem mai civici, dar suntem mult mai implicați. Poate sunt și mai multe unelte.

În anii 2000 nu ne implicam atât de mult în spațiul public urban. Lucrurile sunt la alt nivel. Și văd chestia aceasta peste tot în țară. Nu vorbesc numai de manifestații. Lumea se implică. Văd oameni care se opresc pe stradă și își zic unul altuia „ți-a căzut hârtia, ridic-o”. Sau oameni din ăștia care sapă și fac nu știu ce chestiuni și ne încurcă pe toți și oamenii se duc și le bat obrazul. Parcă suntem mai verbali ca altădată.

Raportări incidente: date background

I.M: Cea mai tare chestie care mi se pare, este că timpul mediu de răspuns pentru cetățean – un răspuns personalizat, nu unul general – este de 15 minute. Este așa de mult pentru că mai sunt sesizări la 11-12 noaptea. Acestea sunt preluate de Poliția locală. Primăria Sibiu, la cererea doamnei primar, și-a creat un flux operativ, în care 24 din 24 de ore cineva monitorizează acel dispecerat în care intră toate sesizările. Îl monitorizează și, dacă este nevoie, se intervine de urgență în decursul nopții de către poliție. Altfel, se asignează un departament și oamenii ăia când vin la birou văd și rezolvă, iar timpul mediu în care răspund cetățeanului „am primit, ne ocupăm, în acest sens a fost desemnat x etc.” este de 15 minute. Mai mult de jumătate din cele 3.000 de sesizări s-au soluționat. Multe dintre cele care au fost primite în iarnă se soluționează acum. S-au trimis chestii de genul „este o groapă în locul cutare” și nu poți să asfaltezi iarna, iar acum vin și le închid. Lumea folosește sistemul acesta și este o bucurie pentru noi, probabil cel mai important lucru pe care l-am făcut la sfârșitul anului trecut. Altă chestie care-mi place și pe care am nimerit-o foarte bine este că și nivelul, aerul comunicării este unul al decenței. Pentru că am introdus chestiunea aia cu validarea prin sms și atunci s-au cam dus la o parte cei care doreau doar să-și verse of-ul, nu să fie constructivi. Partea aceasta ajută foarte mult. Lumea trimite mesaje de tipul „câini abandonați aici, un copac nu știu ce acolo, o mașină care tot timpul parchează ilegal”. Lucruri concrete și pe un ton decent. Eu mă uit și peste gramatică și este peste nivelul mediu. Se vede că sunt oameni cât de cât educați. Atunci devine un spațiu mai aerisit.

Module în lucru?  

I.M: Acum lucrăm la un modul de lucrări publice: o să punem pe o hartă și în niște liste lucrările publice pe care le gestionează primăria. Tot ce înseamnă șantierele acestea se cunosc din timp, în principiu, dar noi, cetățenii, nu le cunoaștem decât atunci când le vedem. Bine, ei anunță și în presă, dar nu ești conectat tot timpul. Aș vrea foarte mult să-l terminăm anul acesta și să-l instalăm în Sibiu. Inclusiv, aș vrea să facem posibil să te poți abona la o anumită zonă și să primești alerte „se va închide în perioada nu știu care”. O chestie în care să vedem statusul lucrării – este începută, e în curs de avizare – ca să-ți faci o idee. Am plecat de la o curiozitate personală pe care mi-o satisfăceam cu greu. Trec pe marginea drumului, văd o chestie că se construiește, dar sunt în mașină sau cu bicicleta și când nu pot să văd și de multe ori chiar sunt curios cine o finanțează, cât costă etc. Un modul în care să vedem tot timpul, să fim informați în legătură cu lucrările publice. Este ceva ce-mi doresc foarte mult și sper să-l facem anul acesta.